← fâșâitul (toate sensurile)

Definiția cuvântului „fâșâitul”

fâșâitul — substantiv

  1. fâsâială.

fâșâitul — substantiv

  1. faptul de a fâșâi; zgomot produs de frunzele mișcate de vânt, de iarba tăiată de coasă, de hârtia răsfoită, de mișcarea unei țesături de mătase; fâșâitură.

fâșâitul — substantiv

  1. forma de singular articulat pentru fâsâit.

fâșâitul — substantiv

  1. forma de singular articulat pentru fâșâit.