Definiția cuvântului „eliberat”

eliberat — verb

(v.tranz.) a da libertate, a pune în stare de libertate; a înlătura oprimarea (națională, politică, socială); a dezrobi, a descătușa, a emancipa.
(v.refl.) (despre militari) a fi lăsat la vatră.
(v.refl.) (despre atomi) a se desprinde dintr-o moleculă, rămânând în stare liberă.
(v.tranz.) a scoate dintr-o funcție.
(v.tranz.) a da cuiva (la cerere) un act, un document oficial etc.
(v.tranz.) a preda o marfă.
(v.tranz.) a face liberă o încăpere, un teren etc.; a goli, a evacua.

(despre persoane, colectivități umane) pus în stare de libertate.
care a ieșit de sub oprimare națională, politică, socială.
(despre țări, teritorii, orașe etc.) care a scăpat de sub ocupație militară sau de sub dominație străină.
(despre militari) lăsat la vatră.
(despre acte, documente justificative etc.) dat la cerere.
(despre mărfuri) predat contra unui bon (de plată).
degajat dintr-o strâmtoare.
debarasat de un obiect jenant.
(fig.) destins.
(despre încăperi, terenuri etc.) evacuat.
(despre substanțe) eliminat.
(despre atomi) care a trecut în stare liberă.
(despre o persoană) scos din funcție.