Definiția cuvântului „dăscăliță”
dăscăliță — verb
- (v.tranz.) a învăța, a povățui, a sfătui; (p.ext.) a mustra, a dojeni.
- (v.tranz.) a bate capul (cuiva); a cicăli.
- (v.intranz.) (rar) a exercita profesiunea de dascăl, a funcționa ca dascăl.
dăscăliță — substantiv
- (pop.; rar) învățătoare (la țară); (p.ext.) (fam.) profesoară.
- soție de dascăl.