Definiția cuvântului „dărâma”

dărâma — verb

1. (v.tranz.) a doborî, a culca la pământ, fig. a distruge, a nimici, a risipi.
2. (v.refl.) a se prăbuși, a se surpa; a se ruina, a se dărăpăna.
3. a demola o clădire (veche).
4. rara rupe, a da jos ramuri, frunze dintr-un copac.
5. (reg.) a cosi iarbă, cereale etc.