← dur (toate sensurile)

Definiția cuvântului „dur”

dur — verb

  1. (v.tranz.) a construi, a zidi, a clădi.
  2. a așeza un stog, o claie etc.
  3. a face, a confecționa, a alcătui (un obiect).
  4. a aprinde focul.
  5. (v.intranz.) (despre acțiuni în desfășurare) a ține un anumit timp, a se desfășura într-o anumită perioadă de timp.
  6. a persista, a dăinui, a se menține.
  7. (despre lucruri) a se menține (multă vreme) în stare bună; a fi trainic.

dur — adjectiv

  1. (despre corpuri solide) greu de zgâriat sau de străpuns; tare.
  2. (despre ape) care conține săruri (de calciu și magneziu) peste limita admisă pentru apele potabile industriale.
  3. (fig.) aspru; sever; violent, brutal, crud.

dur — interjecție

  1. formă alternativă pentru dura.