← dunga (toate sensurile)

Definiția cuvântului „dunga”

dunga — verb

  1. (v.tranz. și refl.) a face ca un obiect să aibă dungi.
  2. (v.tranz. și refl.) a însemna cu dungi.

dunga — substantiv

  1. linie vizibilă pe un fond de altă culoare.
  2. fâșie, dâră.
  3. cută, încrețitură, zbârcitură a pielii (de pe obraz).
  4. muchie a unui lemn cioplit.
  5. margine a unor obiecte sau a unor construcții.
  6. (spec.) marginea neascuțită a unor instrumente tăioase.
  7. parte laterală a unui lucru; latură, coastă.