Definiția cuvântului „dubletul”

dubletul — substantiv

al doilea exemplar al unui obiect (carte, medalie, marcă etc.), păstrat într-o colecție.
fiecare dintre cuvintele cu același etimon, dar cu aspect fonetic și uneori cu sens diferit, care au intrat într-o limbă dată în momente sau pe căi diferite.
(fiz.) dipol.
(fiz.) pereche de linii spectrale cu lungimi de undă apropiate.