Definiția cuvântului „domniță”
domniță — verb
- (v.intranz.) a conduce un principat, o țară, o împărăție în calitate de domn.
- (v.intranz.) (fig.) a fi stăpânitor, a stăpâni.
- (v.intranz.) a o duce foarte bine, a nu avea nici o grijă.
- (v.intranz.) (fig.) (despre o înălțime, o clădire etc.) a domina.
domniță — substantiv
- fiică (sau soție) de domn; prințesă.
- (poetic și fam.) termen cu care un bărbat se adresează unei femei tinere.