dințarul (toate sensurile)

Definiția cuvântului „dințarul”

dințarulsubstantiv

  1. unealtă cu care se înclină dinții ferăstrăului de o parte și de alta a pânzei lui.
  2. grătar în dreptul scocului morii.

dințarulsubstantiv

  1. forma de singular articulat pentru dințar.