(v.refl.) (despre lichide înghețate; la pers. 3) a redeveni lichid, a înceta de a mai fi înghețat; (despre corpuri îmbibate cu apă înghețată) a se muia la căldură (prin topirea lichidului pe care îl conțin).
(despre ființe înghețate) a se dezmorți; a se încălzi.
(fig.) (despre oameni) a-și pierde sfiala, stângăcia, neîndemânarea; a deveni vioi, îndrăzneț, priceput.
dezgheț — substantiv
topire naturală a gheții sau a zăpezii (din cauza căldurii).