Definiția cuvântului „de”

de — prepoziție

(Atributul exprimă natura obiectului determinat)
(În titlurile de noblețe)
(Atributul exprimă materia) (Materia propriu-zisă din care este confecționat un lucru) Făcut din...
(Determinând un substantiv cu înțeles colectiv, atributul arată elementele constitutive) compus din...
(Atributul arată conținutul) Care conține, cu
(Atributul exprimă un raport de filiație)
(Atributul arată apartenența)
(Atributul arată autorul)
(Atributul determinând substantive de origine verbală sau cu sens verbal)

în cazul că, dacă
(Precedat de „și“ introduce o propoziție concesivă) cu toate că, deși, și dacă, chiar dacă
(introduce o propoziție finală) ca (să), pentru ca (să)
(Introduce o propoziție consecutivă) încât, că
(În legătură cu „ce“, introduce o propoziție cauzală) fiindcă, pentru că
(Introduce o propoziție subiectivă) dacă, că
(Introduce o propoziție interogativă indirectă) dacă
(Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă) să
(Introduce o propoziție atributivă)
(Introduce o propoziție predicativă) În așa fel încât, în situația să...
(Exprimă raporturi de coordonare) (Pop.: leagă două propoziții copulative) și
(În corelație cu sine însuși, introduce propoziții disjunctive) Sau... sau, ori... ori
(Introduce propoziții optative) O, dacă...!
(În expr.) De ce... de ce sau de ce... de aceea..., de ce... tot... = cu cît... cu atît...

introduce afirmații și replici, exprimând:
(Introduce replici care exprimă o atitudine de negare sau de dezaprobare) Ia te uită, asta-i acum