(v.t.) a întinde, a înmâna cuiva ceva; a oferi; a pune cuiva ceva la dispoziție, la îndemână, a preda cuiva ceva; a-i face rost de ceva
a distribui ceea ce revine cuiva ca parte; a atribui, a repartiza cuiva ceva ca sarcină spre executare
a încredința pe cineva în seama, în paza, în grija, pe mâna cuiva
a pune pe cineva în posesiunea unui lucru, a preda ceva cuiva; a-i dărui
a pune pe cineva la dispoziția cuiva
a renunța la ceva sau la cineva în schimbul a..., a oferi în locul..., a schimba cu...; a oferi, a plăti; a vinde
data — substantiv
timpul precis (exprimat în termeni calendaristici) când s-a produs sau urmează să se producă un eveniment.
indicația acestui timp pe un act, pe o scrisoare etc. (pusă la întocmirea lor).
fiecare dintre numerele, mărimile, relațiile etc. care servesc pentru rezolvarea unei probleme sau care sunt obținute în urma unei cercetări și urmează să fie supuse unei prelucrări.
momentul, împrejurarea (repetabilă) când se produce un fapt; oară, rând.
(la pl.) fapte stabilite (de știință), elemente care constituie punctul de plecare în cercetarea unei probleme, în luarea unei hotărâri etc.
(reg.) soartă, destin.
data — verb
(v.tranz.) a stabili data exactă a unui eveniment sau a unui fapt din trecut.
(v.tranz.) a pune data pe o scrisoare, pe un act etc.
(v.intranz.) (cu determinări introduse prin prep. „de la ”, „de” sau „din”) a se fi produs, a se fi făcut, a fi început să existe.