care stă cu gura deschisă, privind neatent; (p.ext.) nătăfleț, bleg, neatent.
(despre ochi) holbat, zgâit.
care prezintă o deschizătură sau o crăpătură.
căscat — verb
(v.tranz.) a deschide gura pentru a vorbi, pentru a striga, pentru a mânca etc.
(v.intranz.) a deschide gura mare printr-o mișcare de inspirare adâncă, urmată de o expirație prelungită, trădând oboseală, plictiseală și mai ales somn.