(geol.) rocă combustibilă amorfă, de culoare gălbuie, brună până la neagră, friabilă, formată prin îmbogățirea în carbon (în lipsa oxigenului din aer) a resturilor unor plante din epocile geologice și folosită drept combustibil și ca materie primă în industria chimică și în metalurgie.
(spec.) material combustibil de culoare neagră, ușor și sfărâmicios, rezultat din arderea incompletă a lemnului sau ca produs secundar la distilarea uscată a lemnului, folosit în siderurgie, drept combustibil etc.; mangal.
(spec.) creion negru obținut dintr-un lemn de esență foarte moale, carbonizat, folosit la desen, crochiuri, schițe etc.
(med.) antrax.
(fitop.) (la plante) tăciune.
(bot.; reg.; la pl.) (Phyteuma spiciforma și Phyteuma orbiculare) plantă erbacee cu frunze ovale la bază, lanceolate mai sus și flori negre-violacee; spinuță.