Definiția cuvântului „cămin”

cămin — substantiv

1. sobă joasă, zidită la peretele camerei, cu vatra larg deschisă.
2. cuptor, vatră.
3. coș pe unde iese fumul; horn.
4. (fig.) casă părintească; (p.ext.) familie.
5. denumire dată unor instituții cu caracter social-cultural.
6. încăpere mică subterană, zidită și acoperită cu capac de fontă, pe traseul unei conducte de alimentare cu apă a unui canal, construită pentru a permite accesul la conductă sau la canal.