Definiția cuvântului „călărețul”

călărețul — substantiv

persoană care călărește, (sportiv) care practică călăria.
denumire dată unor piese și instrumente:
placă mică de metal care se prinde în partea superioară a unei fișe dintr-o cartotecă de bibliotecă sau de contabilitate.
mică piesă de sârmă de forma literei U, care se așază răsturnată pe brațele unei balanțe pentru a obține echilibrul.
mică piesă de sârmă îndoită în formă de U, care servește la închiderea unui circuit.
bară scurtă de oțel și de beton, folosită ca armătură suplimentară în zona de reazem a unei grinzi de beton armat.