căini (toate sensurile)

Definiția cuvântului „căini”

căinisubstantiv

  1. (zool.) (Canis familiaris) animal mamifer carnivor din familia canidelor, probabil descendent al lupului și domesticit de om din timpuri preistorice, folosit pentru pază, vânătoare etc.
  2. (fig.) epitet dat unui om rău, hain.

căiniverb

  1. (v.refl.) a se tângui, a se văita, a se plânge.
  2. (v.tranz.) a compătimi, a deplânge.

căiniverb

  1. formă alternativă pentru căina.

căinisubstantiv

  1. forma de plural nearticulat pentru câine.