Definiția cuvântului „căile”

căile — substantiv

fâșie de teren special amenajată pentru a înlesni circulația oamenilor, a vehiculelor și a animalelor; drum.
(art.; urmat de determinări care indică numele) nume dat unor străzi lungi și largi.
arteră de pătrundere într-un oraș, făcând legătura cu o șosea importantă.
element al unei construcții pe care se deplasează un aparat sau o mașină.
succesiune de linii și centrale intermediare prin care se realizează legătura telefonică sau telegrafică între două localități.
călătorie.
distanță, depărtare.
(fig.) direcție luată de o dezvoltare, de o acțiune, de o mișcare; linie.
metodă, mijloc, modalitate, procedeu.