cârligul (toate sensurile)

Definiția cuvântului „cârligul”

cârligulsubstantiv

  1. piesă de metal cu un capăt îndoit, de care se atârnă, se prinde etc. un obiect.
  2. prăjină cu un capăt (metalic) încovoiat. care servește la scoaterea găleții cu apă din fântână.
  3. partea metalică a undiței, de forma unui ac îndoit, în care se prinde peștele.
  4. încuietoare la o ușă, la o poartă etc., în formă de bară metalică subțire sau de cui lung, încovoiat la un capăt, care se prinde într-un belciug, într-un ochi de metal etc.
  5. andrea.
  6. mic dispozitiv cu care se prind rufele pe frânghie.
  7. rarmlădiță sau cârcel de viță de vie.

cârligulsubstantiv

  1. forma de singular articulat pentru cârlig.