cântăreață (toate sensurile)

Definiția cuvântului „cântăreață”

cântăreațăsubstantiv

  1. persoană care cântă cu vocea; artist care are profesiunea de a cânta cu vocea.
  2. persoană care execută cântările și citirile în serviciile religioase.
  3. poetă (care laudă în versurile sale pe cineva sau ceva).

cântăreațăsubstantiv

  1. forma de singular articulat pentru cântăreață.