Definiția cuvântului „cvadrantul”

cvadrantul — substantiv

instrument alcătuit dintr-un sfert de cerc gradat și o lunetă, folosit în trecut pentru determinarea înălțimii aștrilor.
instrument de precizie format dintr-un sfert de cerc gradat, întrebuințat pentru măsurarea unghiurilor.
organ metalic al unui aparat, instrument de măsură etc. în formă de sector de cerc apropiat de un sfert de cerc.