curuțul (toate sensurile)

Definiția cuvântului „curuțul”

curuțulsubstantiv

  1. nume dat țăranilor români și unguri participanți la războiul țărănesc din 1514.
  2. nume dat în Ungaria și în Transilvania participanților la lupta antihabsburgică.

curuțulsubstantiv

  1. forma de singular articulat pentru curuț.