curmei (toate sensurile)

Definiția cuvântului „curmei”

curmeisubstantiv

  1. bucată, capăt de funie sau de frânghie, întrebuințate pentru a lega ceva sau pentru a priponi vitele; curm; funie de calitate proastă (făcută din coajă de tei sau de răchită).
  2. (reg.) mlădiță care crește din tulpina viței de vie.