Definiția cuvântului „crestătură”

crestătură — substantiv

1. semn făcut prin tăiere, prin crestare; tăietură.
2. (la pl.) procedeu al artei populare de ornamentare a lemnului prin cioplire, scrijelare sau crestare, folosit la elementele arhitectonice, la piesele de mobilier, la unelte și obiecte de uz casnic etc.