Definiția cuvântului „cornuț”
cornuț — substantiv
- (bot.) (Cerastium alpinum) plantă erbacee cu tulpina târâtoare și cu fructele în formă de capsule mari, cilindrice.
- (bot.) (Cerastium arvense) plantă erbacee cu flori albe.
cornuț — adjectiv
- (și substantivat, f.) (animal) care are coarne.
- cu coarne mari, bine dezvoltate.