cornuțul (toate sensurile)

Definiția cuvântului „cornuțul”

cornuțulsubstantiv

  1. (bot.) (Cerastium alpinum) plantă erbacee cu tulpina târâtoare și cu fructele în formă de capsule mari, cilindrice.
  2. (bot.) (Cerastium arvense) plantă erbacee cu flori albe.

cornuțulsubstantiv

  1. forma de singular articulat pentru cornuț.