Definiția cuvântului „cornacee”

cornacee — substantiv

1. (bot.) (la pl.) familie de plante lemnoase dicotiledonate, cu frunze opuse, întregi, flori gamopetale mici, galbene sau albe, grupate în umbele și fructe drupe sau bace roșii sau negre; (și la sg.) plantă care face parte din această familie.