cordonul (toate sensurile)

Definiția cuvântului „cordonul”

cordonulsubstantiv

  1. cingătoare (de material plastic, de panglică de pânză, de piele etc.); centură, curea.
  2. panglică lată de mătase purtată diagonal pe piept, de care sunt prinse anumite decorații înalte; gradul cel mai înalt al unei decorații.
  3. ansamblu de fire electrice foarte flexibile, folosite în telefonie.
  4. margine a unei monede cu grosimea mai mare decât partea centrală.
  5. șir de posturi militare însărcinate cu un serviciu de pază; linie compactă, formată de obicei din soldați care au ca sarcină să asigure ordinea în cazul unei afluențe de oameni.

cordonulsubstantiv

  1. forma de singular articulat pentru cordon.