← copleșit (toate sensurile)Definiția cuvântului „copleșit”
copleșit — verb
- (v.tranz.) (despre abstracte) a cuprinde din toate părțile, a năpădi; a doborî, a birui pe cineva.
- (v.tranz.) a emoționa peste măsură, a impresiona puternic.
- (v.tranz.) (despre ființe) a înconjura din toate parțile; a cuprinde.
copleșit — substantiv
- încercuire.
- biruință.
- copleșire.
- năvală.
- năpădire.
- împovărare.
- inundare.
- emoționare.
copleșit — adjectiv
- împovărat.
- depășit.
- întrecut.
- încărcat.
- biruit.
- (fig.) sleit.
copleșit — verb
- forma de participiu trecut pentru copleși.