consonanță (toate sensurile)

Definiția cuvântului „consonanță”

consonanțăsubstantiv

  1. unire, combinare armonioasă a două sau a mai multor sunete de înălțimi diferite.
  2. uniformitate de sunete finale a două sau a mai multor cuvinte.
  3. potrivire de idei, de păreri; înțelegere, acord
  4. ansamblu de sunete armonioase.
  5. succesiune de sunete.

consonanțăsubstantiv

  1. rarconsoană.