Definiția cuvântului „comănac”
comănac — substantiv
- acoperământ al capului, de formă cilindrică, fără boruri, confecționat din lână sau din pâslă, purtat de călugări și de călugărițe.
- acoperământ al capului asemănător cu comănacul purtat odinioară de bărbați.
- căciulită de mătase sau de stofă scumpă, purtată altădată de femei.
- (reg.) creangă, ramură.
comănac — substantiv
- formă alternativă pentru comănac.