Definiția cuvântului „cazuistică”

cazuistică — substantiv

1. parte a teologiei scolastice medievale care încearcă să rezolve cazurile de conștiință și să justifice unele practici imorale printr-un sistem de norme etice abstracte și prin subtilități logice, devenite cu vremea pură sofistică; (p.ext.) argumentare subtilă, abilă, sofistică a unor teze false sau îndoielnice.