(zool.) (Equus mulus) animal domestic, hibrid rezultat din împerecherea măgarului cu iapa.
(fig.) om încăpățânat.
catâr — substantiv
inflamație acută sau cronică a mucoasei unui organ, adesea însoțită de secreție abundentă.
catâr — substantiv
adepți ai unei secte creștine din Europa apuseană în sec. XI-XIV, înrudite cu bogomilismul, care respingeau ierarhia catolică și considerau proprietatea privată ca un păcat.
catâr — verb
(v.refl.) a se sui, agățându-se pe un loc înalt (și abrupt); a aburca.
(v.refl.) (despre plante) a se prinde, a se fixa (cu cârcei) de ramuri, de ziduri etc.