casa (toate sensurile)

Definiția cuvântului „casa”

casaverb

  1. (v.tranz.) a anula (în întregime sau parțial) o hotărâre judecătorească în urma admiterii recursului.
  2. a efectua totalitatea operațiilor privind scoaterea definitivă din folosință și din inventar a unui mijloc fix a cărui folosire, reparare sau modernizare nu mai sunt economice; a lichida.
  3. rara sparge.

casasubstantiv

  1. forma de singular articulată pentru casă.

casasubstantiv

  1. clădire destinată pentru a servi de locuință omului.
  2. (reg.) cameră, odaie.
  3. încăpere specială într-o clădire, având o anumită destinație.
  4. cutie dreptunghiulară în care se păstrează literele, semnele etc. tipografice de același caracter.
  5. gospodărie.
  6. totalitatea celor care locuiesc împreună (formând o familie); familie.
  7. dinastie; neam.
  8. căsnicie, menaj.
  9. (urmat de determinări) nume dat unor instituții, așezăminte, întreprinderi, firme comerciale etc.
  10. boală a vinurilor, pe care acestea o capătă când ajung în contact cu aerul și care se caracterizează prin tulburare și prin schimbarea culorii.
  11. dulap sau lădiță de fier în care sunt ținuți bani, hârtii de valoare etc.
  12. masă, pupitru sau birou într-un magazin, unde se achită costul cumpărăturilor.
  13. ghișeu sau încăpere într-o întreprindere sau într-o instituție, unde se fac încasările și plățile, unde se eliberează biletele de călătorie, de spectacol etc.
  14. sumă de bani de care dispune la un moment dat casieria unei instituții sau a unei întreprinderi.

casasubstantiv

  1. stofă de lână cu tușeul moale, vopsită în culori deschise.

casasubstantiv

  1. mâncare, asemănătoare cu pilaful, preparată din arpacaș sau din mei, cu multă grăsime.