← carton (toate sensurile)

Definiția cuvântului „carton”

carton — substantiv

  1. hârtie groasă și compactă cu flexibilitate redusă.
  2. schiță inițială a unui tablou sau a diverselor lui detalii; studiu.
  3. tub mic de hârtie groasă la capătul unor țigări, prin care se trage fumul.
  4. tăviță de carton pentru prăjituri, bomboane etc.; (p.ext.) conținutul ei.
  5. (reg.) pânză tare de cânepă, in, bumbac; creton.

carton — verb

  1. (v.tranz.) a lega o carte, un caiet etc. în scoarțe de carton; a broșa.
  2. (v.tranz.) a asigura o hartă, o planșă etc. cu un suport protector de carton, sau, (p.ext.), de pânză, de piele etc.