caratul (toate sensurile)

Definiția cuvântului „caratul”

caratulsubstantiv

  1. indice pentru conținutul relativ în aur al aliajelor acestuia, egal cu a 24-a parte din masa totală.
  2. unitate de măsură a greutății pietrelor prețioase, egală cu 0,2 grame.

caratulsubstantiv

  1. acțiunea de a (se) căra; transport de materiale (în cantitate mare).
  2. timpul când se cară fânul sau recolta.

caratulsubstantiv

  1. forma de singular articulat pentru carat.

caratulsubstantiv

  1. forma de singular articulat pentru cărat.