Definiția cuvântului „carabă”

carabă — substantiv

1. (reg.) fluier primitiv pe care și-l fac copiii dintr-o țeavă de soc, din cotorul frunzei de dovleac, din pană de gâscă etc.
2. tubul cimpoiului asemănător cu fluierul, la care se execută melodia.
3. (arg.) palmă.