(mar.) încăpere în fundul unei nave și destinată încărcăturii acesteia; hambar.
(mar.) platformă ușor înclinată pe care se construiesc sau se repară nave.
(tenh.) piesă prismatică din lemn sau din metal care se așază în fața roții unui vehicul spre a-l imobiliza.
(tenh.) piesă în formă de prismă, de cilindru sau paralelipipedică, având o dimensiune foarte precisă, cu care se controlează dimensiunile pieselor în construcția de mașini.
(bot.) (Calla aethiopica sau Zantedeschia aethiopica) plantă decorativă de origine tropicală, cu frunze mari în formă de săgeată, una dintre frunze, de culoare albă, răsucită în formă de cornet, înconjurând inflorescența.
cale — substantiv
fâșie de teren special amenajată pentru a înlesni circulația oamenilor, a vehiculelor și a animalelor; drum.
(art.; urmat de determinări care indică numele) nume dat unor străzi lungi și largi.
arteră de pătrundere într-un oraș, făcând legătura cu o șosea importantă.
element al unei construcții pe care se deplasează un aparat sau o mașină.
succesiune de linii și centrale intermediare prin care se realizează legătura telefonică sau telegrafică între două localități.
călătorie.
distanță, depărtare.
(fig.) direcție luată de o dezvoltare, de o acțiune, de o mișcare; linie.