călcâiul (toate sensurile)

Definiția cuvântului „călcâiul”

călcâiulsubstantiv

  1. partea posterioară a tălpii piciorului, formată din oasele astragal și calcaneu; talus; (p.ext.) parte a ciorapului sau a încălțămintei care acoperă această porțiune a piciorului.
  2. lovitură dată cu călcâiul.
  3. nume dat părții dinapoi (sau de jos) a unor obiecte.
  4. piesă mică de lemn, de formă prismatică, fixată de o grindă de lemn pentru a împiedica alunecarea unui element de construcție care se reazemă pe grindă sau folosită ca piesă de rezistență într-o îmbinare.
  5. dispozitiv cu care se împiedică filarea unui lanț sau a unei parâme.
  6. strat format între săpun și leșiile de glicerină la fabricarea săpunului.

călcâiulsubstantiv

  1. forma de singular articulat pentru călcâi.