buscul (toate sensurile)

Definiția cuvântului „buscul”

busculsubstantiv

  1. prag construit în camera unei porți batante de ecluză, pe care se sprijină poarta, atunci când este închisă.

busculverb

  1. (v.refl.) (franțuzism) a se înghesui; a se învălmăși.

busculsubstantiv

  1. forma de singular articulat pentru busc.