Definiția cuvântului „buretul”
buretul — substantiv
- fir de mătase naturală, gros și neregulat, obținut prin macerarea specială a unor gogoși.
- țesătură de mătase fabricată din acest fir; (p.ext.) țesătură de bumbac cu fir gros, noduros și poros.
buretul — substantiv
- forma de singular articulat pentru buret.