brăhnitul (toate sensurile)

Definiția cuvântului „brăhnitul”

brăhnitulsubstantiv

  1. faptul de a brăhni; sunetul pe care îl scot căpriorii și căprioarele când simt că sunt în pericol.

brăhnitulsubstantiv

  1. forma de singular articulat pentru brăhnit.