Definiția cuvântului „brăcuit”
brăcuit — adjectiv
- (reg.) care a devenit brac; din care au rămas bracurile.
brăcuit — verb
- (v.tranz.) (reg.) a alege bracurile; a da deoparte ceea ce este nefolosit.
- (v.tranz.) a lăsa numai bracurile, alegând tot ce a fost mai bun; (p.ext.) a răvăși, a deteriora.