← botul (toate sensurile)

Definiția cuvântului „botul”

botul — substantiv

  1. partea anterioară a capului unor mamifere, cuprinzând gura (și nasul).
  2. (fig.) partea ascuțită sau lunguiață a unui obiect; vârf; partea din față a unui vehicul cu tracțiune mecanică.
  3. program automatizat ce accesează o pagină de internet și străbate siteul urmărind legăturile prezente pe acea pagină.

botul — substantiv

  1. cocoloș.
  2. bucată de parâmă sau de lanț care servește la manevrarea lanțurilor unei ancore.

botul — substantiv

  1. forma de singular articulat pentru bot.

botul — substantiv

  1. forma de singular articulat pentru boț.