← bortul (toate sensurile)

Definiția cuvântului „bortul”

bortul — substantiv

  1. forma de singular articulat pentru bort.

bortul — substantiv

  1. forma de singular articulat pentru borț.

bortul — substantiv

  1. diamant brut cu structură fibroasă și cu luciu, întrebuințat ca abraziv.

bortul — substantiv

  1. (reg.) pântecele femeii gravide.