Definiția cuvântului „bortul”
bortul — substantiv
- diamant brut cu structură fibroasă și cu luciu, întrebuințat ca abraziv.
bortul — substantiv
- (reg.) pântecele femeii gravide.
bortul — substantiv
- forma de singular articulat pentru bort.
bortul — substantiv
- forma de singular articulat pentru borț.