Definiția cuvântului „bornă”

bornă — substantiv

stâlp fixat pe marginea unui drum pentru indicarea kilometrajului, a distanței până la localitățile de pe șosea etc.
stâlp implantat la distanțe regulate în marginea unui drum carosabil.
piesă metalică de contact aparținând unui circuit electric, montată la capătul unui conductor într-o instalație, mașină sau aparat, și care asigură legătura cu un alt circuit.