bordeiul (toate sensurile)

Definiția cuvântului „bordeiul”

bordeiulsubstantiv

  1. încăpere săpată (pe jumătate) în pământ și acoperită cu pământ, paie sau stuf.
  2. (p.ext.) locuință mică, rudimentară, sărăcăcioasă.

bordeiulsubstantiv

  1. forma de singular articulat pentru bordei.