Definiția cuvântului „boierul”
boierul — substantiv
- mare stăpân de pământ (care deținea, uneori, și o funcție înaltă în stat); persoană din aristocrația feudală; nobil; (p.ext.) stăpân.
- (fam.) persoană cu atitudini, obiceiuri sau pretenții de aristocrat.
- (înv.) titlu de politețe (echivalând cu „domnule”), adresat persoanelor înstărite, celor cu funcții administrative etc.
boierul — substantiv
- forma de singular articulat pentru boier.