boierul (toate sensurile)

Definiția cuvântului „boierul”

boierulsubstantiv

  1. mare stăpân de pământ (care deținea, uneori, și o funcție înaltă în stat); persoană din aristocrația feudală; nobil; (p.ext.) stăpân.
  2. (fam.) persoană cu atitudini, obiceiuri sau pretenții de aristocrat.
  3. (înv.) titlu de politețe (echivalând cu „domnule”), adresat persoanelor înstărite, celor cu funcții administrative etc.

boierulsubstantiv

  1. forma de singular articulat pentru boier.