Definiția cuvântului „bocetul”
bocetul — substantiv
- plâns zbuciumat, însoțit de vaiete, strigăte, tânguiri; jalet, vaiet.
- lamentație improvizată, de obicei versificată și cântată pe o anumită melodie, care face parte din ritualul înmormântărilor (la țară); cântare de mort.
bocetul — substantiv
- forma de singular articulat pentru bocet.