← blancul (toate sensurile)

Definiția cuvântului „blancul”

blancul — substantiv

  1. forma de singular articulat pentru blanc.

blancul — substantiv

  1. piele tăbăcită, suplă și elastică, folosită în marochinărie.
  2. fâșie de material insensibil adăugată la capetele bobinelor de film sau de bandă magnetică pentru a le proteja.
  3. spațiu alb care desparte două cuvinte tipărite.