Definiția cuvântului „blancul”
blancul — substantiv
- piele tăbăcită, suplă și elastică, folosită în marochinărie.
- fâșie de material insensibil adăugată la capetele bobinelor de film sau de bandă magnetică pentru a le proteja.
- spațiu alb care desparte două cuvinte tipărite.
blancul — substantiv
- forma de singular articulat pentru blanc.